Legătura dintre bronzatul fără protecție, Virusul Papiloma Uman și apariția cancerului de piele non-melanom

raze_ultraviolete_hpv_cancer_piele

Razele ultraviolete sunt cunoscute drept un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de piele. De asemenea, se crede că și infecția simultană cu HPV (virusul papiloma uman) poate sprijini apariția acestei maladii, în special la persoanele care primesc organe în urma unui transplant. Cercetătorii de la Centrul German de Cercetare a Cancerului (DKFZ) au reușit să demonstreze pentru prima oară că HPV-ul asociat cu razele ultraviolete ajută la dezvoltarea cancerului de piele non-melanom. Aceștia au o explicație pentru prezența virusului în precursorii cancerului benign, însă nu și pentru prezența acestuia în carcinoamele avansate.

Toată lumea ajunge să fie infectată cu HPV-ul specific pielii la un moment dat, în special în perioada de început a copilăriei. La persoanele sănătoase, sistemul imunitar poate elimina virusul, însă acest lucru se schimbă odată cu înaintarea în vârstă. Primitorii de organe, al căror sistem imunitar este compromis în urma tratamentelor medicamentoase de lungă durată făcute pentru a preveni respingerea transplantului, sunt cei mai vulnerabili. Acești pacienți prezintă un risc de a dezvolta cancer de piele non-melanom chiar și cu 250 de ori mai mare, iar cazurile de astfel de cancer sunt în continuă creștere.

Expunerea la raze ultraviolete este cunoscută ca fiind un factor de risc în ceea ce privește cancerul de piele. De exemplu cancerul de piele non-melanom apare prima dată în zonele pielii ce a fost expusă la soare. Mai mult, cercetătorii au bănuit de ceva timp că anumite variante de HPV ajung să joace în cele din urmă un rol important în dezvoltarea cancerului. Totuși, până acum, acest lucru a fost dificil de dovedit.

Cercetătorii conduși de Frank Rösl de la DKFZ au folosit o rasă de șoareci de laborator care contractează cu ușurință HPV-ul imediat după naștere, la fel ca oamenii. Echipa lui Rösl a comparat animalele infectate cu cele care au crescut într-un mediu steril, fără infecții. Cele două tipuri de animale au fost expuse apoi unei doze de raze ultraviolete echivalente dozei pe care organismul uman ar primi-o în urma unei vacanțe în zona Mării Mediterane. Ulterior s-a constatat că doar șoarecii infectați cu HPV au dezvoltat cancerul de piele non-melanom, ceilalți șoareci nefiind afectați în vreun fel.

S-a constatat la o primă analiză că un grup anume de tumori au început să se cheratinizeze, în timp ce altele nu. Tumorile cheratinizate conțineau o cantitate mare de viruși – situație care se găsește și în precursorii cancerului (de exemplu keratoza actinică) la oameni. Aceasta este o afecțiune în care celulele stratului din partea superioară a pielii încep să crească excesiv încercând să păstreze structura originală a pielii. Cercetătorii au demonstrat că virusul atacă stabilitatea ADN-ului din celula gazdă, sprijinind pericolul adus de razele ultraviolete.

În contrast, al doilea grup de tumori nu au conținut niciun virus. Acest lucru se întâmplă și la pacienții cu carcinom avansat. Totuși, testele de anticorpi făcute pe sângele animalelor au arătat prezența infecțiilor anterioare cu virusul HPV. Aceste tumori prezintă o rată de mutații impresionantă în ceea ce privește gena P53 care este extrem de importantă pentru celulă și care mai este numită „gardianul genomului”. Această genă prezintă, de asemenea, defecte  în multe cazuri de cancer de piele, ducând la o creștere celulară necontrolată.

Rösl a explicat: „Aceasta este prima dovadă directă a impactului pe care HPV-ul îl are în mediul natural, lucru similar cu ceea ce se întâmplă în situația pacienților”.

Când celulele cresc fără control, tumoarea se transformă într-una cancerigenă. Virusul, de care nu mai este nevoie pentru a ajuta la creșterea tumorii, nu se mai poate multiplica. Până acum, prezența din ce în ce mai mică a virusului în cazurile avansate de cancer a fost un argument major împotriva rolului pe care îl are HPV-ul în dezvoltarea maladiei. „Am arătat pentru prima dată că acest virus prezent în număr mare este strâns legat de diferențierea tipurilor de tumori”, a declarat Daniel Hasche, prim-autor al studiului. „Legătura în cauză nu a fost niciodată investigată atât de profund în studiile anterioare făcute pe biopsiile pacienților”.

 

„Descoperirile noastre sunt, de asemenea, un argument important în favoarea dezvoltării vaccinurilor împotriva virusurilor cutanate de tip papiloma. Acest lucru este foarte important pentru persoanele care primesc organe prin transplant și care sunt cele mai predispuse la apariția cancerului de piele non-melanom”, a completat Rösl.

sursa: Deutsches Krebsforschungszentrum In Der Hemlholtz-Gemeinschaft

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s